Dacă cineva ar crea o versiune digitală a ta – cu chipul tău, vocea ta și gesturile tale – care spune sau face lucruri pe care nu le-ai spus niciodată, ai avea un instrument legal să oprești asta? În cele mai multe jurisdicții, răspunsul este incert, iar victimele fenomenului deepfake sunt lăsate fără apărare juridică clară.
Danemarca vrea să schimbe acest lucru. Autoritățile daneze propun o reformă legislativă fără precedent: recunoașterea identității personale ca formă de proprietate intelectuală, printr-un drept de tip copyright aplicabil chipului, vocii și prezenței fizice a fiecărei persoane. Dacă va fi adoptată, legea ar transforma Danemarca în prima țară europeană care oferă o protecție juridică structurată împotriva utilizării abuzive a identității în conținuturi generate de inteligența artificială.
Cadrul legal propus: între protecția identității și libertatea de exprimare
Noua reglementare daneză nu ignoră drepturile fundamentale legate de libertatea de exprimare. Din contră, legiuitorul propune un cadru echilibrat, care protejează identitatea individuală împotriva imitării neautorizate, fără a restrânge excesiv exprimarea artistică, satirică sau jurnalistică.
Astfel, legea prevede în mod expres că reproducerea digitală a feței, vocii sau corpului unei persoane va fi permisă în anumite situații bine justificate, cum ar fi:
- satira și parodia, ca forme de comentariu social sau umor,
- reportajele de presă și investigațiile jurnalistice, în măsura în care folosirea identității este justificată de interesul public,
- creațiile artistice, atunci când nu aduc atingere demnității sau integrității persoanei imitate.
Aceste excepții reflectă o preocupare reală pentru menținerea unui spațiu public liber, în care creația și critica să nu fie sufocate de riscurile legale. În același timp, se trasează o linie clară între exprimarea legitimă și utilizarea abuzivă, lipsită de consimțământ, a identității cuiva.
Este o abordare matură, în care dreptul asupra propriei imagini nu este absolut, ci este integrat într-un sistem juridic care protejează atât persoana, cât și pluralismul opiniilor și expresiilor artistice.
Mijloace de protecție: de la notificări la acțiuni în instanță
Unul dintre cele mai importante aspecte ale inițiativei daneze este că nu se limitează la principii declarative, ci oferă mecanisme clare și aplicabile de protecție. Orice persoană a cărei identitate a fost reprodusă fără acord va putea:
- să solicite eliminarea conținutului de pe platformele digitale, printr-o procedură notificare–acțiune, similară celei din dreptul de autor;
- să ceară despăgubiri în instanță pentru prejudiciul suferit – fie că este de natură morală, reputațională sau economică;
- să inițieze acțiuni în contrafacere, în care se poate cere inclusiv interzicerea distribuției viitoare a conținutului respectiv.
Mai mult decât atât, dacă platformele online nu acționează în mod prompt în urma unei notificări valide, acestea pot fi ținute răspunzătoare, în conformitate cu obligațiile stabilite prin Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA).
Această abordare oferă o protecție activă și reparatorie, care nu mai lasă victimele să depindă exclusiv de interpretările instanțelor privind onoarea, viața privată sau veridicitatea afirmațiilor.
Un posibil model european
Dacă va fi adoptată, această reglementare ar putea deveni un precedent pentru întreaga Uniune Europeană. Momentul este favorabil, întrucât Danemarca urmează să preia Președinția Consiliului UE în 2025, iar discuțiile privind reglementarea inteligenței artificiale, identității digitale și conținutului generat automat sunt tot mai intense la nivel european.
Deși legislația daneză va avea inițial aplicabilitate națională, ea se adresează oricărei persoane ale cărei trăsături sunt exploatate în interiorul jurisdicției daneze – ceea ce, în contextul internetului, înseamnă că și cetățenii străini pot beneficia de protecție atunci când conținutul deepfake este accesibil din Danemarca.
Identitatea digitală – de la etică la proprietate
Inițiativa daneză marchează o schimbare profundă de perspectivă: identitatea nu mai este privită doar ca un aspect moral, etic sau intim, ci ca un bun juridic, care poate fi controlat, apărat și valorificat. Chipul, vocea și gesturile unei persoane pot deveni elemente cu valoare patrimonială, iar reproducerea lor neautorizată – o atingere gravă adusă drepturilor individuale.
Această tendință juridică este tot mai vizibilă și în alte arii ale dreptului proprietății intelectuale. De exemplu, în contextul mărcilor comerciale, se ridică deja întrebări esențiale despre dacă și în ce condiții chipul unei persoane poate fi înregistrat ca marcă. Pentru o perspectivă complementară asupra acestei problematici, vă recomandăm articolul nostru dedicat: Poate chipul unei persoane deveni marcă comercială?
Pentru informații și consultanță privind protecția identității personale sau a brandului dvs., Agenția TAS vă stă la dispoziție:
📧 E-mail: office@old.agentiatas.ro
📞 Telefon: 0745 160 163
